Ø Dacă nu am bani, este deoarece eu asociez banii cu durerea de a-i avea. Neuroasociaţie: a avea bani înseamnă a fi zgârcit (durere).
Ø Dacă nu-mi place ceea ce mi se intâmplă, schimb ceea ce se întâmplă în mintea mea.
Ø Succesul are cinci componente psihologice: 1. încrederea în mine şi în ceea ce fac; 2. voinţa; 3. aşezarea de obiective; 4. dorinţa; 5. concentrarea.
Ø Treptele încrederii personale: a) cineva crede în mine; b) eu mă gândesc că pot; c) acţionez ca şi când pot; d) cred că pot; e) ştiu că pot; f) o fac pentru că pot.
Ø Motivul primar pentru motivaţia umană este nemulţumirea.
Ø Încrederea este tatăl certitudinii iar certitudinea cauzează acţiunea care ne schimbă destinul şi viaţa.
Ø Trebuie sa mă debarasez de gândirea lentă, circumspectă, conservatoare, cu multe reflexe de rutină. Trebuie să cred că viaţa mea nu are limite în timp şi posibilităţi.
Ø Trebuie să mă întreb care ar fi două decizii pe care le pot lua acum şi care mi-ar schimba calitatea vieţii? A decide înseamnă a elimina toate posibilităţile. Voi scrie pe hârtie două decizii pe care le-am luat şi apoi voi acţiona asupra lor.
Ø Îmi voi concentra toată puterea zilnic într-o direcţie a vieţii mele şi astfel voi deveni foarte bun în acea direcţie. Oamenii fac 200 de lucruri neînsemnate, ori se specializează în a face aceasta zilnic.
Ø Puterea luării unei decizii este o unealtă pe care eu trebuie să o folosesc.
Ø Învingătorii nu renunţă, iar cei ce renunţă nu ajung învingători.
Ø Succesul este rezultatul unei gândiri exacte, gândirea exactă este rezultatul experienţei, iar experienţa este rezultatul unei gândiri parţial exacte care se ordonează.
Exemplu de plan:
1. Voi decide la ce standard vreau să trăiesc în următorii 10 ani.
2. Îmi voi face un plan eficient.
3. Voi acţiona. Voi învăţa din lecţiile trecutului, voi trăi în prezent şi voi privi viitorul.
4. Mă voi urmări, mă voi verifica continuu pentru a păstra direcţia.
5. Mă voi bucura de procesul transformării mele.
Obiectivele sunt de două tipuri:
1. de dezvoltare personală;
2. obiective materiale.
Obiectivele sunt un vis cu data limită ataşată de ele.
Nu este important la început dacă nu voi ştii cum, important la început este că voi fii hotărât să obţin rezultatele, să realizez obiectivele; răspunsul la intrebarea „cum?” vine acţionând.
Voi scrie o listă de obiective fără limite, cu data ataşată de ele. Voi alege 6 obiective: 3 personale şi 3 materiale, cu data ataşată de ele şi cu motivele pentru care sunt absolut hotărât să obţin acele obiective. Dacă motivele nu sunt puternice, voi alege alt motiv sau alt obiectiv. Mă voi concentra pe sosire şi voi derula invers pentru a fixa etapele. Voi scrie deciziile pe care le voi lua.
Exemplu: 1. Aşez obiectivele. 2. Mă hotărăsc. 3. Lucrez foarte greu. 4. Sunt sănătos . 5 Sunt entuziast. 6. Mă autodepăşesc. 7. Dau 110%.
Concentrarea mă orientează spre ceea ce voi obţine. Direcţia de concentrare a atenţiei mă ajută să schimb realitatea. Aceasta se face prin întrebările pe care mi le pun.
Îndiferent de întrebarea pe care mi-o pun sunt convins că voi primi un răspuns. Punând întrebări noi schimbăm direcţia concentrării.
Pentru a controla viaţa trebuie să controlez comunicarea cu mine însumi înainte de a putea comunica cu alţi oameni.
Exemplu: La întrebarea: „Cum aş putea să fac acest lucru?” voi avea răspunsurile: 1,2,3,4. Nu mă voi mulţumi cu ce am atunci, în timp voi mai căuta şi alte răspunsuri prin acţiune şi experimentare. Ştiu că voi primi ceea ce caut. Voi căuta şi voi găsi, voi căuta continuu şi nu mă voi mulţumi cu puţin.. Voi întreba şi voi primi, voi întreba continuu, voi căuta răspunsuri acum şi în timp prin acţiune, cercetare, experimentare.
Îmi voi pune întrebări pozitive pentru a putea gândi pozitiv.
În subconştient se produc întrebări insesizabile sau foarte greu sesizabile.
Exemplu: Aceasta o să-mi producă plăcere sau durere? Ce trebuie să fac pentru a elimina durerea şi pentru a dobândi plăcerea?
Dacă voi accepta un grad minim de nemulţumire, voi putea lucra spre perfecţionarea mea care are ca rezultat grade înalte de plăcere şi bucurie. Neacceptând eforturi rezultă lenea, stagnarea, pasivitatea, prostia. Delăsarea şi amânarea sunt duşmanii numărul 1 ai omului şi sunt opuşii puterii personale. Aceasta reprezintă moartea lentă.
Pragul durerii este stabilit de fiecare persoană în parte. Psihologic demonstrat, reprezintă nemulţumire sau durere ceea ce eu nu am ca obişnuinţă sau obicei. Facând continuu un lucru, o acţiune, aceasta devine obicei sau obişnuinţă şi devine uşoară, rezultând plăcere.
Făcând unele lucruri zilnic, ele devin obicei sau obişnuinţă, de aici rezultând anumite emoţii. Emoţia este o mişcare interioară.
Delăsarea (lenea) şi amânarea sunt de multe ori ajunse la stadiu de obişnuinţă, de aceea trebuie să decid că lupta împotriva lor este o luptă pe viaţă şi pe moarte. Obişnuinţa cu delăsarea mă reţine să am în viaţă abundenţă.
Extinderea foarte mare a limitelor în timp, a timpului acordat relaxării şi distracţiei are ca rezultat:
1. diluarea plăcerii rezultate din relaxare şi distracţie;
2. tendinţa de trecere spre lene şi deplasare, amânare.
Trebuie să decid cu hotărâre maximă cât timp voi acorda relaxării şi distracţiei care are efect recuperator şi determină plăcerea (pentru că procesul de refacere este un element al vieţii înseşi).
Exerciţii: Îmi voi dezvolta obişnuinţa fizică şi mentală ca în momentul când începe delăsarea sau lenea să apară, mă voi debarasa de ea şi îmi voi concentra atenţia la acele noi obişnuinţe care mă vor ajuta să-mi realizez visele, să devină realitate.
În fond am o singură viaţă aici şi acum, de care sunt sigur 100%, cu o durată limitată de timp, pe care trebuie să o încununez cu succes şi fericire.
Autosugestie: Eu(numele), atunci când simt, observ că timpul meu de recreere, refacere, distracţie are tendinţa de a trece spre lene, delăsare, decid clar, hotărât că doresc să trec la rezolvarea obiectivelor, la transformarea viselor în realitate. Decid aceasta aici şi acum.
Îmi voi face un obicei din a spune: Eu vreau să fac!;
Este de apreciat cât încearcă copiii, înainte să ajungă să meargă. Adulţilor le este frică de eşec. Dacă încearcă ceva şi nu reuşesc ei poate mai încearcă o dată sau de două ori, după care nu
„se mai complică”, Păcat...
Aşadar voi decide că orice apariţie a unei probleme este o provocare, o posibilitate de mai bine, de mai bun. Mă voi bucura după ce am rezolvat o problemă oricât de mică şi voi extrage învăţăturile utile. Voi recapitula învăţăturile şi le voi orienta spre pozitiv.
Prin deciziile mele eu stabilesc reguli (standarde). Aceste reguli sunt sursa plăcerii sau durerii. Dacă regulile nu sunt respectate eu sufăr aşa că îmi voi stabili reguli simple şi uşor de urmat.
Îmi voi ajusta regulile în funcţie de obiective.
Oamenii devin supăraţi când cineva le încalcă regulile. Atunci când se înclacă regulile proprii apare deprimarea.
Nemulţumirea este ceva de care trebuie sa profit, nu să-mi fie teamă.
Neavând obiective clare, nu-mi pot concentra atenţia catre acele obiective. Dacă nu am o direcţie sunt peste tot şi nicăeri iar lucrurile se întâmplă fără voia lor: principiul „turmei de oi”, al „raţei duse de apă”
Trebuie să identific cauzele nemulţumirii din viaţa mea. Îmi voi fixa obiective zilnice, lunare, anuale, etc. Îmi voi folosi nemulţumirile pentru a mă motiva.
FORMULA SUCCESULUI
1. Îmi voi clarifica ceea ce vreau. Îmi voi aşeza obiectivul şi îmi voi face un plan pentru îndeplinirea lui. EU TREBUIE SĂ ŞTIU CE VREAU ÎN VIAŢĂ!
2. EU TREBUIE SĂ ACŢIONEZ! Voi acţiona conform planului. Dacă aştept, amân pentru ÎNTR-O ZI, nu voi ajunge NICĂIERI.
3. TREBUIE SĂ URMĂRESC CE REZULTATE OBŢIN DIN ACŢIUNILE MELE!
4. EU TREBUIE SĂ SCHIMB CEEA CE NU MERGE! Flexibilitatea este putere.
- Trebuie să înteleg valoarea timpului. Exemplu: Daca nu arunc banii la gunoi de ce aş arunca timpul care este mult mai preţios sau, în cel mai slab caz, la fel de preţios ca şi banii?
- Pot învăţa din experienţele mele şi din experienţele altora. Învăţând din experienţele altora economisesc timp, efort şi bani.
a. Voi trăi în fiecare zi la maximum.
b. Îmi voi stabili obiective.
c. Am dreptul la fericire, aşa că nu mă voi lăsa influenţat de oameni cu gândirea negativă.
d. Îmi voi oferi timp de relaxare, voi face lucruri care mă calmează şi destresează.
e. Mă voi accepta aşa cum sunt.
- Schimbându-mi atitudinea minţii pot să-mi schimb viaţa.
Obiective de dezvoltare personală:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
Obiective materiale:
1. ........................................
2. ........................................
3. ........................................
Planul de realizare a obiectivelor şi motivele:
1. .......................; 2. .......................; 3. ........................;
4. .......................; 5. .......................; 6. ........................;
Obiectivele: săptămânale; lunare; anuale.
- general umane.
„Factorul cel mai important pentru a ajunge la rezultatul dorit este autodeterminarea, răbdarea şi perseverenţa.” – „Upanişade”
„Pentru un aspirant(începător) nu există calităţi mai esenţiale decât o răbdare şi o perseverenţă ce rezistă la orice, împreună cu un devotament care rămâne neclintit în ciuda tuturor dificultăţilor, amânărilor şi eşecurilor aparente.” – „Upanişade”
Autosugestii:
Eu (numele) mă simt în largul meu atunci când am bani.
Eu (numele) am încredere în abundenţa infintă a universului acum şi în fiecare zi.
Banii încearcă să ajungă la mine şi îi las să vină pur şi simplu acum şi în fiecare zi.
Fiecare ban pe care îl cheltuiesc se întoarce la mine înmulţit acum şi în fiecare zi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu